La 22 martie 2024 Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova a marcat 10 ani de activitate.
În cadrul evenimentului aniversar, domnul Dorin Recean, prim-ministru, a subliniat rolul Consiliului Economic în identificarea și soluționarea provocărilor din mediul de afaceri și în promovarea oportunităților de investiții: "Timp de 10 ani, Consiliul Economic a fost un partener cheie în dialogul dintre sectorul public și comunitatea de afaceri, contribuind la creșterea economică, la inovare și la crearea de locuri de muncă în întreaga țară". Cea de-a 10-a aniversare a activității Consiliului Economic a reunit 130 de reprezentanți ai asociațiilor de afaceri, reprezentanți ai comunității de cercetare, autorități publice și parteneri de dezvoltare, printre care Ambasadaorea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Fern Horine, șefa Reprezentanței Permanente a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în Republica Moldova, Catarina Bjorlin Hansen.
Consiliul Economic este un instrument cheie în promovarea reformelor economice
De această părere sunt 96% dintre respondenții la sondajul anual al membrilor Consiliului Economic (CE). Potrivit sondajului, 89% dintre respondenți consideră că CE promovează inițiative care sunt în concordanță cu interesele asociațiilor de afaceri și cu cele mai bune practici internaționale. Datele arată, de asemenea, că CE promovează reformele și inițiativele care contribuie la abilitarea femeilor din mediul de afaceri. Aceasta este opinia a 96% dintre respondenți. 94% dintre participanții la sondaj consideră că CE promovează inițiative relevante pentru procesul de digitalizare a economiei și că asigură un dialog eficient între stat și IMM-uri pentru a aborda problemele ridicate de întreprinderi. De asemenea, sondajul a arătat că 93% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri s-a îmbunătățit în domeniile în care CE a fost implicat. Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie - februarie 2024 cu participarea a 82 din cei 145 de membri ai Consiliului Economic.
Raportul anual al CE 2023
Activitatea Consiliului Economic și a secretariatului său din ultimul deceniu a fost descrisă în Raportul aniversar 2023 al CE. Documentul prezintă cele mai importante și cu impact reforme promovate de Consiliu în ultimii 10 ani. De asemenea, raportul prezintă informații privind aspectele la care lucrează Consiliul și rezultatele obținute în 2023 în domenii precum dereglementarea întreprinderilor, digitalizarea economiei, tranziția către o economie ecologică, abilitarea economică a femeilor și economia incluzivă. Raportul include, de asemenea, mesaje din partea tuturor partenerilor de dezvoltare al căror sprijin a contribuit la succesul activității Consiliului, precum și din partea șefilor grupurilor de lucru - reprezentanți ai comunității de afaceri - care și-au exprimat aprecierea pentru activitatea CE din ultimul deceniu.
CE AM REUȘIT SĂ REALIZĂM:
71 milioane de lei din beneficiile aduse de pachetul de dereglementare nr. 3.
Pachetul a inclus modificări ale legislației orizontale referitoare la inspecțiile de stat. Printre altele, modificările extind domeniile de aplicare a legii, corectează competențele organelor de inspecție în funcție de domeniile de inspecție de stat, introduc sancțiuni împotriva inspectorilor pentru aplicarea unor măsuri și sancțiuni care nu sunt prevăzute expres de lege și introduc multe alte prevederi benefice pentru mediul de afaceri. Modificările au ca scop reducerea riscului de sancțiuni pentru întreprinderi și a sarcinii de conformare în procesul de inspecție de stat. Experții estimează că pachetul ar putea economisi întreprinderilor 71 de milioane de lei anual. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării este autorul modificărilor legislative, cu sprijinul Secretariatului CE și al proiectului USAID/MISRA. Pachetul a fost adoptat de Parlament în prima lectură la 28.03.2024.
183 de milioane de lei beneficii din pachetul de dereglementare nr. 4.
La 10 ianuarie 2024, Parlamentul a adoptat pachetul de dereglementare nr. 4, care are drept scop eliminarea unui șir de restricții asupra activității de afaceri și reducerea poverii de reglementare pentru companii. Documentul prevede, printre altele, recunoașterea în Republica Moldova a burselor de mărfuri autorizate în statele membre ale UE, dacă acestea demonstrează că în țara lor de origine îndeplinesc cerințele minime stabilite de legislația moldovenească. De asemenea, se propune modernizarea conceptului de "bursă de mărfuri", inclusiv în ceea ce privește tranzacționarea online. Se propune, de asemenea, să se permită achizițiile publice prin intermediul burselor de mărfuri în condițiile stabilite de guvern. Potrivit aceluiași document, casele rurale pentru turiști nu vor fi limitate la un număr de doar 3 camere și la produse alimentare care provin doar din localitatea în care sunt amplasate. Pachetul de dereglementare a fost promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării cu sprijinul Secretariatului CE și cu asistență tehnică din partea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Secretariatul CE a oferit sprijin pentru elaborarea modificărilor, consultarea părților interesate, elaborarea documentelor justificative și evaluarea impactului potențial. Pachetul include amendamente la 12 legi și se preconizează că va genera economii anuale de 183 de milioane de lei pentru întreprinderi.
Stabilirea cadrului juridic și de punere în aplicare pentru serviciul de identificare la distanță (e-KYC).
Prin aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 74 privind crearea platformei e-KYC la 31 ianuarie 2024, a fost definitivat cadrul normativ și de implementare pentru crearea serviciului de identificare la distanță a persoanei. Aceasta este o realizare considerabilă în implementarea Inițiativei Consiliului Economic privind afacerile fără contact în Republica Moldova (crearea și funcționarea la distanță a unei companii în Republica Moldova). Cu sprijinul Secretariatului CE, BERD și UK-GGF, a fost elaborat și promovat un set extins de proiecte de acte juridice, inclusiv amendamente la legislația specială, 3 Hotărâri de Guvern și 2 acte ministeriale, precum și 3 concepte tehnice și termeni de referință. Acest lucru va deschide calea pentru serviciile eKYC și eNotary, precum și pentru un set mai larg de servicii publice esențiale pentru întreprinderi în format electronic. Construirea acestei platforme tehnologice esențiale avansează acum spre faza de implementare.
Modificări la Legea privind gazele naturale.
Modificările au fost elaborate cu scopul de a spori securitatea aprovizionării țării cu gaze naturale și de a stabili prevederi pentru rezolvarea problemelor apărute în timpul aplicării legii actuale, în vederea armonizării legislației naționale cu prevederile acquis-ului comunitar în domeniul energiei. Secretariatul CE a asistat Ministerul Energiei (ME) în discutarea proiectului de lege cu comunitatea CE, a contribuit la îmbunătățirea acestuia și a monitorizat procesul. Proiectul de modificare a Legii privind gazele naturale a fost adoptat în a doua lectură la sfârșitul lunii decembrie. Conform noilor modificări la Legea privind gazele naturale, începând cu 2025 și, respectiv, 2027, întreprinderile mari și mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea privind întreprinderile mici și mijlocii, vor achiziționa gaze naturale numai de pe piața liberă, la prețuri negociate sau de pe o platformă de tranzacționare a gazelor naturale, fără a avea garanția furnizării de gaze naturale la prețuri reglementate de la furnizorii cu obligații de serviciu public. După publicarea Legii în Monitorul Oficial, ME împreună cu Secretariatul CE au elaborat o scrisoare de informare pe această temă, iar în ianuarie-februarie 2024 Secretariatul a distribuit-o tuturor membrilor CE cu rugămintea de a o distribui părților interesate, entităților afiliate și subordonate pentru a familiariza în prealabil participanții la piața de gaze naturale cu mecanismele de funcționare.
Proiectele de legi vor fi analizate din punct de vedere al impactului lor asupra femeilor și bărbaților.
La 1 aprilie 2024, Parlamentul a adoptat amendamente legislative care impun Guvernului să evalueze impactul proiectelor de lege asupra echității și egalității de gen. Această măsură va contribui la consolidarea principiului egalității de gen în elaborarea politicilor publice și va alinia legislația moldovenească la cele mai bune practici ale UE. După cum este recunoscut pe scară largă - problema este participarea insuficientă a femeilor la viața socială și economică în comparație cu bărbații, deoarece femeile și bărbații se confruntă cu un acces inegal la resurse și servicii. Prin urmare, analiza va fi obligatorie pentru toate proiectele legislative care pot avea un impact semnificativ asupra echității și egalității de gen și va include: Identificarea discriminării directe și indirecte de gen generate de prevederile proiectului de act normativ; Identificarea inegalităților care afectează femeile și bărbații; Propuneri de măsuri concrete pentru reducerea inegalităților și discriminărilor identificate. Guvernul va elabora metodologia de realizare a analizei impactului de gen și va monitoriza respectarea cerințelor legale de către autoritățile responsabile de elaborarea legislației. Modificările la Legea 100/2017 privind actele normative au fost promovate de Ministerul Justiției, în timp ce Secretariatul CE a venit cu propunerea de a analiza separat impactul potențial al unui proiect de act normativ asupra egalității și echității de gen.
ALTE SUBIECTE LA CARE LUCRĂM:
Cartografierea reglementărilor (a obligațiilor și procedurilor prevăzute de cadrul de reglementare) de-a lungul întregului ciclu de viață al activităților de afaceri din diferite sectoare ale economiei.
La 6 martie 2024, Prim-ministrul a lansat lucrările Grupului de lucru pentru reformarea cadrului de reglementare a activității de întreprinzător. Scopul grupului este de a elabora hărți ale obligațiilor și proceselor stabilite de cadrul de reglementare pentru sectoarele prioritare ale economiei, de-a lungul întregului ciclu de viață al activității de afaceri. Aceasta va include, printre altele, demararea unei afaceri, obținerea de finanțare, bunuri imobiliare și active fixe, angajarea de personal, evidența contabilă și financiară, raportarea etc. Odată ce hărțile vor fi finalizate, vor fi elaborate modificări pentru a raționaliza cadrul de reglementare. În următorii câțiva ani, Moldova își propune să devină un lider regional în ceea ce privește ușurința de a face afaceri. Ca o măsură a progresului în atingerea acestui obiectiv, se așteaptă ca ministerele să genereze beneficii de până la 5 miliarde de lei pentru întreprinderi prin intermediul exercițiului de raționalizare. Această activitate va fi realizată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu sprijinul Secretariatului CE și contribuțiile ministerelor. Lucrările sunt coordonate de Oficiul de coordonare a implementării priorităților Guvernului.
Alte inițiative de reducere a normelor și procedurilor excesive pentru întreprinderi:
Elaborarea pachetelor de dereglementare nr. 6 și 7.
Secretariatul CE a coordonat cu viceprim-ministrul Dumitru Alaiba lista subiectelor ce urmează a fi incluse în pachetele de dereglementare nr. 6 (modificări ale decretelor guvernamentale) și 7 (modificări ale legilor). Secretariatul CE a elaborat sinteze și tabele analitice pentru ambele pachete. Aceste subiecte și documentele au fost împărtășite și discutate cu membrii CE în cadrul ședinței publice a Grupului de lucru nr. 1 din 25 martie 2024. Propunerile au fost foarte apreciate de participanți, iar experții vor continua să lucreze la promovarea lor, care include elaborarea notei explicative, a evaluării impactului de reglementare, a proiectelor de texte legislative și sprijin în consultări și revizuiri.
Reforma inspecțiilor de stat.
Secretariatul CE a continuat punerea în aplicare a reformei inspecțiilor de stat, în conformitate cu Hotărârea de Guvern 108-d. Experții furnizați de USAID/MISRA au redactat amendamente la 36 de legi sectoriale pentru a corecta, în principal, domeniile de inspecție și pentru a elabora soluții de prevenire a discreționarității și a lipsei de proporționalitate în aplicarea măsurilor restrictive în cadrul inspecțiilor. De asemenea, experții au redactat amendamente la Codul contravențional, pentru a se asigura că infracțiunile sunt justificate și că amenzile sunt proporționale, în măsura în care este posibil și gradul de participare/responsabilitate al ministerelor și organismelor de inspecție relevante. În cele din urmă, experții au propus modificări ale Codului fiscal, pentru a alinia inspecțiile fiscale la o serie de principii majore de îmbunătățire a reglementării în domeniul inspecției, enunțate în Legea privind inspecțiile. În martie, proiectele de amendamente sectoriale au fost prezentate spre examinare Cancelariei de Stat, care a fost de acord să le promoveze în continuare. Modificările la Codul contravențional au fost transmise Ministerului Justiției pentru a fi incluse într-un proiect mai amplu inițiat de acesta. Modificările la Codul fiscal au fost transmise Ministerului Finanțelor pentru a fi compilate în continuare ca propuneri pentru politica bugetară și fiscală, care este în curs de elaborare.
Reforma cadrului juridic al activităților independente - Activități comerciale și profesionale.
Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, și Marina Morozova, deputat în Parlament, au solicitat asistența Secretariatului CE în elaborarea unui concept de simplificare a cadrului de reglementare pentru persoanele care desfășoară activități independente și profesioniști, în vederea creării unui mediu cât mai simplu și mai puțin împovărător, inclusiv din punct de vedere fiscal. Secretariatul CE și experți din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării sunt implicați în elaborarea conceptului și a modificărilor necesare. Experții Secretariatului CE au participat, de asemenea, la reuniunile relevante organizate de Ministerul Dezvoltării Economice și de Comisia Economică Parlamentară. În prezent, Secretariatul finalizează proiectul de lege, care va fi prezentat în curând viceprim-ministrului pentru comentarii. Acest proiect propune reglementarea activităților tuturor categoriilor de persoane fizice care funcționează fără înființarea unei persoane juridice.
Inițiative de digitalizare a întreprinderilor și de interacțiune la distanță cu autoritățile:
Proiectul noului pachet legislativ privind digitalizarea și comerțul electronic a fost lansat în consultări publice.
Pe 26 ianuarie 2024, Consiliul Consultativ pentru Digitalizarea Economiei - iCounsiliu a organizat o amplă ședință publică la care au participat peste 750 de persoane conectate la eveniment. Proiectul noului pachet legislativ privind digitalizarea economiei și comerțul electronic a fost dezbătut public și susținut de către MDED, conținând un set de 33 de propuneri de reformă a reglementărilor. Documentul are drept scop stimularea inovației digitale și implementarea practicii nomazilor digitali în Republica Moldova pentru a atrage un nou val de activitate a economiei digitale. De asemenea, acesta vizează economia fără numerar, descentralizarea serviciilor de înregistrare a companiilor, pregătirea terenului pentru platformele de servicii electronice (piețe) pentru companii, actualizarea cerințelor fiscale și a mecanismelor de impozitare a operațiunilor de comerț electronic pe piețele internaționale. Veronica Arpintin, secretar de stat al MDED, a subliniat semnificația acestui pachet legislativ și importanța dialogului public-privat în identificarea constrângerilor și a soluțiilor de reglementare. Acesta completează o serie de acțiuni privind digitalizarea economiei naționale pe care Guvernul s-a angajat să le promoveze. Comisia AIR a susținut inițiativa la 6 februarie, iar aceasta a fost promovată la Cancelaria de Stat la 3 aprilie 2024.
Dezvoltarea platformei eNotary.
Notariatul electronic este un serviciu esențial pentru succesul inițiativei "Contactless Business in Moldova", deoarece rolul notarial al diverselor tranzacții este impus de legislația moldovenească. Cea mai mare realizare a Secretariatului CE în acest sens este Legea 126 (cu privire la RM de afaceri la distanță), adoptată în 2023, care creează cadrul legal necesar pentru autentificarea electronică, precum și pentru munca la distanță. MJ și Camera Notarilor au solicitat Secretariatului CE și Agenției EGov să sprijine dezvoltarea platformei eNotary. Echipa de experți contractată de Secretariatul CE/BERD/Regatul Unit-GGF a finalizat prima fază de lucru privind conceptul sistemului, cerințele tehnice și un proiect de regulament privind utilizarea platformei eNotary. Documentele au fost prezentate Ministerului Justiției la 25 ianuarie 2024 și au urmat o serie de discuții. Secretariatul CE va lansa procesul de consultări pentru finanțarea etapei de implementare după aprobarea oficială a documentelor prezentate de către MJ.
Evaluarea legislației privind comerțul electronic și sprijin pentru armonizarea cu UE.
În sprijinul dezvoltării comerțului electronic în Republica Moldova și armonizării cu practicile și reglementările UE, Consiliul Economic, cu contribuția financiară a proiectului USAID-MISRA, a pregătit și livrat două evaluări esențiale privind transpunerea reglementărilor UE privind piețele digitale și serviciile digitale: Regulamentele DMA și DSA. Ambele subiecte au fost intens discutate pe platforma CE cu mediul de afaceri și autoritățile, fiind prezentate public în cadrul reuniunii iCounsiliului din 26 ianuarie 2024. Secretariatul CE își continuă eforturile în acest sens, iar următorul obiectiv este sprijinirea transpunerii treptate a acestor regulamente în legislația internă. Proiectul USAID-MISRA și-a anunțat deja disponibilitatea de a sprijini în continuare acest proces.
Inițiative pentru facilitarea tranziției către o economie ecologică:
Modificări ale Regulamentului privind desfășurarea licitațiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil.
Secretariatul CE a sprijinit Ministerul Energiei în consultarea cu comunitatea de afaceri din CE cu privire la analiza impactului de reglementare a modificărilor aduse Regulamentului privind desfășurarea licitațiilor pentru acordarea statutului de producător eligibil. Modificările propuse pentru organizarea licitațiilor au ca scop stimularea investițiilor în sursele de energie regenerabilă în vederea atingerii obiectivelor naționale: ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie trebuie să fie de cel puțin 27% în 2030. La 26 martie, Secretariatul CE a participat și a sprijinit Ministerul Energiei în cadrul consultării publice finale cu comunitatea de afaceri din CE și alte părți interesate cu privire la proiectul de modificare a Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind desfășurarea licitațiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil și a făcut unele sugestii și îmbunătățiri la acesta. Ministerul Energiei intenționează să prezinte proiectul spre aprobare Guvernului la începutul lunii aprilie 2024. În același timp, documentele de licitație sunt în curs de pregătire, astfel încât ofertanții să poată depune ofertele până în iunie, iar câștigătorii să fie anunțați până în decembrie 2024.
Programul de promovare a economiei verzi și circulare pentru perioada 2024-2028.
Conceptul de program a fost prezentat de Ministerul Mediului pe platforma CE în ianuarie 2023. Programul este conceput ca un document de politici publice pe termen mediu pentru următorii 5 ani. Secretariatul CE a participat la mai multe consultări pe marginea documentului, inclusiv pe platforma CE, și a contribuit la ajustarea procesului de elaborare a proiectului. La sfârșitul lunii ianuarie 2024, Ministerul Mediului a prezentat proiectul revizuit pentru consultare publică și în prezent se află în proces de finalizare a proiectului și a analizei de concordanță a propunerilor primite în cadrul consultărilor. Se planifică prezentarea proiectului pentru validare de către Grupul național de lucru pentru promovarea tranziției ecologice, din care face parte și Secretariatul CE (în aprilie-mai 2024). Secretariatul va continua să participe la consultări cu întreprinderile cu privire la proiect, concentrându-se pe diverse activități de afaceri durabile, inclusiv diversitatea surselor de energie regenerabilă, activitățile de producție ecologică și activitățile de afaceri cu emisii reduse/neemisive.
Reglementarea Sandbox în sectorul energetic.
Conform noului proiect de lege, Ministerul Energiei va înființa un sandbox individual de reglementare în sectorul energetic, care ar fi un set de norme pentru o perioadă limitată de timp, eventual limitată la o anumită zonă geografică sau la anumiți actori de pe piață sau clienți. Utilizând mecanisme moderne de proiectare a pieței și instrumente digitale, acest mediu controlat va servi drept platformă dinamică pentru testarea și implementarea soluțiilor energetice inovatoare, depășind în mod eficient barierele de reglementare și promovând o cultură a inovării în Moldova. La 5 martie 2024, Secretariatul CE a participat la cea de-a treia consultare publică cu privire la Legea Sandbox în sectorul energetic. Obiectivul reuniunii a fost de a prezenta proiectul de lege redactat ținând cont de obiecțiile și propunerile înaintate de părțile interesate, inclusiv de Secretariatul CE și membrii CE, în cadrul consultărilor desfășurate în perioada noiembrie 2023 - ianuarie 2024. Proiectul urmează a fi finalizat și propus în curând pentru aprobarea Guvernului.
MODUL ÎN CARE CONSTRUIM DIALOGUL PUBLIC-PRIVAT:
Va fi creat un Consiliu național pentru abilitarea economică și egalitate de gen.
Conceptul Consiliului a fost prezentat la 13 februarie 2024 în cadrul Grupului de lucru "Abilitarea economică a femeilor și egalitatea de gen”. Carolina Bugaian, președinta Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova, a declarat că Consiliul va activa în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, iar agenda acestuia se va baza pe trei piloni: capital uman și cultură, acces la piețe și finanțe și politici. Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, a participat la eveniment și a promis sprijin deplin pentru inițiativele care promovează abilitarea economică a femeilor. Ministrul a declarat că implicarea femeilor în economie nu numai că promovează egalitatea de gen, dar și stimulează creșterea economică, reduce sărăcia și favorizează dezvoltarea durabilă. Marina Morozova, membră a Parlamentului, a subliniat importanța investițiilor în abilitarea economică a femeilor. Ea a adăugat că Parlamentul, în colaborare cu Guvernul, va continua să promoveze politici și programe cuprinzătoare care să abordeze provocările cu care se confruntă femeile. După reuniune, Secretariatul CE, împreună cu toate părțile interesate, va elabora o foaie de parcurs care va descrie următorii pași pentru a atinge obiectivele Consiliului Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen.
Companiile petroliere solicită să își stabilească de sine stătător prețurile carburanților la benzinării.
Reprezentanții mai multor lanțuri de benzinării solicită eliminarea plafonării prețurilor la benzină prin aplicarea unei marje comerciale fixe de către Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Această practică afectează în mod negativ activitatea economică a companiilor. Subiectul a fost discutat la 16 februarie 2024, în cadrul ședinței Grupului de lucru "Stimularea și menținerea investițiilor private" din cadrul Consiliului Economic. Întreprinderile susțin că actuala metodologie de calculare a prețurilor la produsele petroliere (motorină și benzină) a făcut ca piața să devină mai complexă. Unele companii locale și-au închis benzinăriile, declarând că plafonul de preț stabilit de ANRE pentru benzină și motorină nu le acoperă costurile. Criza energetică și războiul din Ucraina au dus la prețuri ridicate la energie, crescând costurile de întreținere și operare a benzinăriilor. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a pledat în mod constant pentru o piață liberă a petrolului. Cu toate acestea, în vremuri de criză, plafonarea prețurilor la benzină s-a dovedit a fi o metodă eficientă, iar astăzi statul nu își poate permite să elimine plafonul. Ministrul a declarat că anumite organe de reglementare din Moldova nu dispun de capacitatea instituțională de a monitoriza eficient piața și de a preveni stabilirea coordonată a prețurilor de către operatori. Participanții la reuniune au susținut că este necesară o cercetare independentă pentru a evalua situația de pe piață și a elabora propuneri de soluționare a acesteia.
Comitetul național de facilitare a comerțului.
La data de 11 ianuarie 2024, Secretariatul CE a organizat ședința Serviciului Vamal în comun cu CE (în calitate de Comitet Național de Facilitare a Comerțului) cu tema "Aspecte privind aplicarea practică a noului Cod Vamal, a legislației secundare și terțiare", cu scopul de a informa comunitatea de afaceri despre momentele cheie, provocările, impedimentele și barierele întâmpinate, precum și de a oferi câteva recomandări practice la aplicarea prevederilor noului Cod Vamal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Serviciul Vamal a răspuns la zeci de întrebări din partea comunității de afaceri, iar specialiștii din cadrul Serviciului Vamal au oferit explicații detaliate despre noile proceduri vamale. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai autorităților publice și ai comunității de afaceri. Serviciul Vamal a apreciat interesul sporit din partea comunității de afaceri și a mulțumit Consiliului Economic pentru facilitarea dialogului public-privat.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă: Aproximativ 90% din companiile moldovenești se așteaptă ca vânzările lor să rămână cel puțin stabile în 2024
În timp ce 22% dintre companiile moldovenești se așteaptă la o creștere a cererii de bunuri sau servicii, sperând la o îmbunătățire a situației economice, la sfârșitul războiului din Ucraina și la restabilirea lanțurilor de aprovizionare. Cu toate acestea, 69% consideră că cererea de bunuri și servicii va rămâne stabilă. Acest lucru reiese din Prognoza pieței muncii pentru 2024 din perspectiva angajatorilor și din Barometrul de oportunități de angajare (BOA), elaborate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și făcute publice la 13 martie 2024 în cadrul GL6 al Consiliului Economic "Dezvoltarea pieței muncii". Prognoza pentru 2024 mai arată că aproximativ 37% dintre angajatorii intervievați intenționează să investească în 2024, majoritatea investind în echipamente, tehnologii și utilaje. 10% vor investi în crearea de noi locuri de muncă, ceea ce va duce la o creștere a volumului de bunuri sau servicii de la 5 la 30%. Studiul a fost realizat de ANOFM, pe un eșantion de 2873 de angajatori cu mai mult de 5 angajați.
Întrevedere cu viceprim-ministrul Cristina Gherasimov privind mecanismul de coordonare a procesului de aderare a RM la UE.
La 7 martie, la invitația doamnei Cristina Gherasimov, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Negociator-șef pentru integrarea RM în UE, experții Secretariatului CE au participat la o reuniune pentru a discuta despre procesul de integrare în UE și rolul CE în mecanismul de coordonare a aderării RM la UE, inclusiv generarea analizelor de impact și cost/beneficiu ale inițiativelor de armonizare cu acquis-ul UE. A fost abordată problema implicării Secretariatului CE și a membrilor CE în acest proces. S-a convenit asupra organizării unei ședințe pe platforma GL5 al CE "Creșterea competitivității RM în contextul aderării la UE" în aprilie 2024, cu participarea Viceprim-ministrului și a șefului Biroului Integrare Europeană.
NE EXTINDEM:
Secretariatul Consiliului Economic a angajat 2 noi experți. Cristina Tiscul, expertul în probleme de gen contractat de Secretariatul CE cu sprijinul BERD, va consolida activitățile Consiliului Economic legate de emanciparea economică a femeilor. Aceasta va coordona, de asemenea, elaborarea unei noi foi de parcurs care să reflecte pașii necesari pentru atingerea obiectivelor Consiliului Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen.
Cristina Gorea a fost contractată pentru a construi comunitatea virtuală BizRadar. Ea s-a alăturat echipei Secretariatului CE cu sprijinul Proiectului de competitivitate pentru IMM-uri al BM. Aplicația BizRadar, dezvoltată de Secretariatul CE, are patru module: știri despre inițiativele de reglementare, sondaje online rapide, clasificarea instituțiilor publice și raportarea abuzurilor de putere. În prezent, aplicația are 1427 de utilizatori.
Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru are noi membri
Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, a semnat un decret de acceptare a trei noi organizații în calitate de membri ai Consiliului Economic. Este vorba despre Ambasada României în Republica Moldova, Ambasada Republicii Federale Germania în Republica Moldova și Asociația Producătorilor și Importatorilor de Ambalaje din Republica Moldova. Consiliul Economic are acum 145 de membri și continuă să fie o platformă de dezbateri care asigură dialogul și cooperarea între autoritățile publice, comunitatea de afaceri, partenerii de dezvoltare și comunitatea științifică. În acest an, platforma marchează 10 ani de activitate, timp în care a oferit soluții și expertiză la peste 200 de subiecte și inițiative la care au contribuit membrii CE.
Vezi buletinul informativ anterior (Q4/2023).
Built with Shorthand